|
|
|
|
"Cele 10 chipuri ale colindei romanesti" sau despre "Sistemul tipologic al colindei romanesti"
Am decis realizarea acestui CD fonografic si dintr-un motiv oarecum de "suparare romaneasca", intrucat "trecut-au ani" prea multi de cand incercarile noastre de a impune in plan national acest sistem tipologic al colindei romanesti nu a dat rezultate in pofida sprijinului deosebit al unor importante institutii publice: Ministerul Culturii, TVR, Muzeul Tarii Crisurilor etc. Cu nimic mai prejos decat sistemele aristotelician, kantian ori blagian, dar marturisind totodata cu rostirea noiciana ca folclorul este "genialitate difuza" si asertand ca sistemul tipologic al colindei romanesti este esenta culturii noastre, nu vom uita sa amintim ca el este unic in cultura lumii. Desi totul s-a petrecut (a devenit) intru sine, iata ca ultimii peste 150 de ani au intrupat, poate ca-ntr-un puzzle, intregul acesta in care fiecare parte, fiind holofor, (purtatoare de intreg), este in fond intregul, holomer. Cu tristetea de a nu putea pomeni nenumaratele si fundamentalele nume ale celor ce si-au adus aportul la acest edificiu, ne vom opri doar la unul: Monica Bratulescu. In 1981, Ed. Minerva, in col. "Universitas", a publicat in limbile romana si engleza cartea Colinda romaneasca (The Romanian Colinda), lucrare capitala care aduce la un numitor comun tot ceea ce gandisera inaintasii Domniei Sale. Chiar daca sistemul sufera de mici nereusite, mai ales in ceea ce priveste asezarea cu precizie a unui colind intr-o anume categorie, intrucat unele apartin chiar la mai mult de doua categorii, el are o impartire ce nu credem ca necesita modificari, ci doar precizarile ce s-a cuveni. Un exemplu ar fi colindul profesional Vanarea cerbului (pe care-l consideram ca aparitinand categoriilor 2, 3 si 4), in care modul de a utiliza elementele apartinatoare trupului cerbului ne proiecteaza in ancestralitate, ducandu-ne cu gandul chiar si spre mitologiile sumeriene unde din partile "zeului" se cladeste cerul sau pamantul, intreg universul. Toate acestea ne induc si ideea ca sistemul este perfectibil, atat faptului ca nu s-a acoperit intregul (la vreo 825 de miorite prezentate de Adrian Fochi in monumentala sa carte Miorita, aparuta in 1964 la Ed. Academiei, s-au mai publicat poate cam tot atatea de atunci) dar si ca apar elemente noi (vezi colindele din primul razboi mondial, care-s "miorite" de vreme ce elementele cu care este soldatul inmormantat sunt doar diferite de cele ale ciobanului), ceea ce ne trimite in mod obvios la "aspectele mitului" dar si la "unicitatea formelor de gandire". Ar fi de nuantat ca folclorul, traditiile si in particular colinda nu tin de laic sau profan, de religios, ci de sacru, incat putem spune ca sintagma "sacru si profan" ar suna mai degraba "sacru si religios" (religiosul avand si el impuritati, nu-i asa?), si aceasta deoarece Colinda nu este "Christmas carols" sau "Noel", ci este sacrul prin excelenta – cantece solare, spune G. Cosbuc. Confuzia aceasta, spune folcloristul si muzicologul Zamfir Dejeu, a dus la "distrugerea" colindei de catre religios cum ca ar fi cantece laice si, asisderi, de catre laici (vezi anii de comunism) cum ca este cantec religios - a vorbi despre distrugerile de azi, cand orice cantaret neavizat transfera colinda in cantec religios, nu credem ca este cazul. Asezarea colindei intr-un "muzeu" este insa absolut necesara si aceasta este ceea ce dorim cu opera de fata, iar speranta noastra este ca sa realizam "anual" macar un volum pentru fiecare categorie tipologica: 1. Protocolara, 2. Cosmogonica, 3. Profesionala, 4. A tinerilor si petitului, 5. Familiala, 6. Curtea domneasca, 7. Filosofica, 8. Religioasa, 9. Balada, 10. Cantec. Aceste zece categorii, cu capitole si subcapitole intrinseci, insumeaza peste 380 de forme de colinda din care sub 20% ar fi religioase, ceea ce demonstreaza inca odata vechimea lor precrestina dar si neputinta veacurilor de a le desfiinta. Sa nu uitam ca paganus inseamna taran, nu fiinta lipsita de sacralitate, caci el isi avea zeii sai, elemente ale naturii, iar noile divinitati nu au reusit sa li se substituie nici azi. Avem, iata, asezat aci cate un exemplu pentru fiecare categorie (cu cifre romane am notat categoria colindului si cu cifre arabe locul pe care il ocupa in cadrul ei) iar conceptul artistic, unul ce vrea sa ne trimita la izvoare, sta in folosirea, aidoma punctelor cardinale, a doar patru entitati in plan auditiv: instrumentele de suflat (αύλος, aulos) numai din lemn, cele scustice (κίθάρα, chitatra), cele de percutie si vocea umana. Pe viitor vom aduce cu mai subtila folosinta sau rost si alte elemente sonore: Vantul, Ragetul de animal, Fosnetul padurii, Susurul apelor, Tunetul norilor etc.
Randurile de mai sus au fost scrise de Florian Chelu Madeva pe coperta interioara a Cd-ului "Cele 10 chipuri ale colindei romanesti" (Decembrie 2004) si consideram ca (se) rostuiesc de la sine. Designul deosebit de mandru a fost realizat de artistul Adrian Buzas, care a sugerat si titlul acestei opere de exceptie, conferind astfel un cadru si mai ancestral CD-ului acesta.
|
|
Send mail to webmaster with
questions or comments about this web site.
|
